top of page

A cappella di San Martinu di Rapale: a chjesa chì hà datu u nome à a pruprietà

L'edifiziu u più anticu di Rapale hè oghje adupratu cum'è capannone agriculu.

Si trova à cinque minuti à pedi da u paese, nantu à una piccula piattaforma, mezza ammucciata in i rovi. Si puderebbe facilmente passà senza accorgersene. Eppuru, secondu i spezialisti di l'arte rumanica isulana, a so custruzzione risale à u VII o IX seculu - parechji seculi prima di e chjese pisane chì oghje rendenu famosa a regione di u Nebbiu.

Questa hè a cappella di San Martinu. Li duvemu u nostru nome.


Ùn hè micca una ruina.

Questu deve esse dettu da u principiu, perchè a parola "vestigiu" hè ingannevule.

Abside preromanica di a cappella di San Martinu in Rapale, rivolta à livante

L'abside, orientata à livante: a parte megliu cunservata, è l'unica chì ùn hè mai stata mudificata. Hè sta parte chì dà a data à l'edifiziu.


A navata hè sempre in piedi: 10,30 metri per 4,60. L'abside, orientata à livante cum'è era l'usu, hè sempre voltata cù una semi-cupola, una volta di piccule petre incrustate in malta di calce. L'arcu trionfale chì a separa da a navata hè intattu, fattu di voussoir accuratamente adattati, è riposa sempre nantu à i so dui picculi beccatelli modanati.

Hè st'abside chì dà a data à l'edifiziu. Ùn hè stata mudificata, à u cuntrariu di u restu, è u so metudu di custruzzione - piccule petre, un vulume bassu, senza fundazione, a cappella riposa direttamente nantu à a terra - situa l'opera trà u VII è u IX seculu.

Ciò chì avete bisognu di guardà quandu site quì:

  • A finestra absidale, una simplice feritoia sormuntata da una petra semicirculare cù denti, avà piena di petre. L'altre trè finestre, duie à u nordu è una à u sudu, sò rettangulari, cù un architrave pianu.

  • E petre lunghe è piatte sò distribuite in tutta a struttura, è micca solu sopra l'aperture cum'è si puderebbe aspittà.

  • A croce traforata in cima di u frontone occidentale. Hè l'unica chì ferma.

  • A porta sud è u so architrave à timpana. A porta punente, però, hè stata chiaramente rielaborata: u so arcu incornicia un timpanu nudu, è alcune petre megliu tagliate sò disposte à casu.

  • A banda di petre bianche chì incornicia a finestra centrale, à l'internu.

Una finestra stretta, à forma di fessura, in l'abside di a cappella di San Martinu, sormuntata da una petra cù una tacca semicirculare.

A feritoia di l'abside è a so petra dentellata semicirculare, avà ostruita da un riempimentu di petre.


Mille anni di chjesa parrocchiale

Questu hè ciò chì ci dice questu edifiziu, è cambia tuttu.

Finu à a mità di u XVIIu seculu, a cappella di San Martinu era a chjesa paruchjale di Rapale. Era quì chì u paese si riuniva, si maritava è intarrava i so morti. Per guasi mille anni.

Dopu anu custruitu a Chjesa di l'Assunta Santa Maria Assunta, quella chì domina oghje i tetti di u paese. San Martinu hà cessatu d'esse u centru di Rapale. Hè diventata una cappella, dopu un capannone.

Hè una storia assai ordinaria, è hè per quessa ch'ella hè bella: un paese chì cresce, una chjesa abbandunata in fondu, un edifiziu chì sopravvive tredeci seculi senza chì nimu pensi à prutegelu. Ùn hè mancu classificatu cum'è munumentu storicu - à u cuntrariu di San Cesariu, u so vicinu di u XII seculu, chì hè classificatu dapoi u 1924.

San Martinu, invece, hè sopravvissuta senza titulu. Semplicemente perchè era forte è sempre in serviziu.


Più vechje chè e chjese chì a ghjente vene à vede

U Nebbiu hè cunnisciutu per dui munumenti: San Michele di Murato è San Cesariu di Rapale, ste duie surelle rumaniche custruite in un mudellu à scacchiera di serpentina verde è calcariu biancu, in i seculi XII è XIII.

A cappella di San Martinu li precede di quattru à sei seculi.

Porta di a cappella San Martinu in Rapale, architrave sormuntatu da un arcu di scaricu è un timpanu

U architrave, l'arcu di scaricu è u timpanu nudu. Nisuna scultura, nisuna decorazione: solu petre piazzate cù cura.


Appartene à un stratu più anticu è assai più discretu di u patrimoniu corsu: quellu di e piccule chjese preromaniche senza decorazioni, senza scultura, custruite cù tutti i materiali dispunibili, à un'epica induve l'isula era luntana da tuttu. Ùn ci hè nunda da ammirà in u sensu abituale di a parolla. Ci hè un vulume, un orientamentu, una volta è una cuntinuità chì abbraccia tredeci seculi.

Rattaccata à a pieve di San Quilico, in l'antica diocesi di Nebbio, appare in opere di riferimentu nantu à l'arte rumanica isulana - in particulare da Geneviève Moracchini-Mazel, chì l'hà inventariata in u 1967. E publicazioni scientifiche a scrivenu San Martino, à l'italiana; l'usu lucale dice San Martinu.


Cumu ghjunghje quì

Questa hè una di e passeggiate più corte chì vi prupuneremu: una bona camminata di cinque minuti da u paese.

Da u core di Rapale, camminate per a strada chì passa sottu à u ristorante I Fratelli. Un cartellu indica u percorsu à a vostra diritta. Scendite, è ghjustu prima di una nova casa, pigliate u percorsu petrosu chì si ramifica à manca. A cappella appare à manca di u percorsu.

  • Altitudine: 295 m

  • Coordinate: 42°35'43"N · 9°18'07"E

  • Tempu di caminata da u paese: 5 minuti

  • Difficultà: nisuna, ma u percorsu hè petrosU, portate scarpe adatte

  • U megliu tempu: a mane, quandu u sole hè sempre à livante è brilla direttamente in l'abside

Un spaziu apertu, nant'à un terrenu chì ùn hè micca interamente apertu. A cappella si trova nant'à u cunfine di a pruprietà. Hè visibile da u percorsu, hè aperta, è ùn ci hè nunda chì vi impedisca d'avvicinavvi, ma appartene à qualchissia è hè sempre aduprata cum'è capannone agriculu. Questu richiede solu una cosa: discrezione. Ci andate cum'è entrereste in casa di qualchissia, senza spustà nunda o lascià nunda daretu. U muru nordu hè invaditu da i rovi; hè megliu lasciallu stà.

Stu locu hè statu quì per tredeci seculi perchè hè statu lasciatu solu. Hè u megliu modu per cuntinuà.

Perchè a pruprietà porta stu nome ?

Ùn avemu micca cercatu un nome. Era quì.

San Martinu ùn hè micca una stratagemma di marketing, nè una vaga evucazione di a Corsica autentica. Hè un locu specificu, à cinque minuti da a nostra porta, chì hè statu u centru di stu paese per mille anni è chì guasi nimu ùn và à vede.

Apre una pensione significa piglià un locu in un locu chì esisteva prima di noi è esisterà dopu à noi. Purtà u nome di l'edifiziu u più anticu di Rapale hè un modu per ricurdà ci di questu.

Dunque sì, una di e prime cose chì vi prupuneremu, à partesi da aprile 2027, serà sta spassighjata. Cinque minuti di caminata, un percorsu petrosu, rovi, è un'abside di l'VIII seculu chì hè sempre in piedi.

Capirete da induve vene u nome di a casa chì vi accoglie.


Dumande Frequenti

Quandu hè stata custruita a cappella di San Martinu in Rapale ?

U so metudu di custruzzione in particulare l'abside, a sezione megliu cunservata è l'unica inalterata - situa a so fundazione trà u VII è u IX seculu. L'edifiziu hà subitu numerose ristrutturazioni dopu, in particulare visibili nantu à a porta occidentale.

A cappella di San Martinu hè aperta à i visitori ?

Iè. Si trova nant'à u cunfine di a pruprietà, visibile da u percorsu è apertu, à cinque minuti à pedi da u paese di Rapale. Hè sempre adupratu cum'è capannone agriculu: a discrezione è u rispettu di u locu sò essenziali.

Cumu ghjunghje à a cappella di San Martinu ?

Da u paese di Rapale, falate a strada chì passa sottu à u ristorante I Fratelli. Un cartellu indica u percorsu à diritta. Scendite, poi pigliate u percorsu petrosu à manca prima di una casa di recente custruzzione. Aspettate cinque minuti.

San Martinu o San Martinu ?

Tramindui. E publicazioni scientifiche utilizanu a forma italiana San Martino, mentre chì l'usu lucale usa a forma corsa San Martinu. Hè u listessu edifiziu.

A cappella hè un munumentu storicu classificatu ?

Innò. À u cuntrariu di a chjesa rumànica di San Cesariu in Rapale, chì hè stata classificata dapoi u 1924, a cappella di San Martinu ùn benefica d'alcuna prutezzione cum'è munumentu storicu.

Chì hè a differenza cù a chjesa di Santa Maria Assunta ?

San Martinu era a chjesa paruchjale di Rapale finu à a mità di u XVII seculu. Hè in questu tempu chì hè stata custruita a chjesa di l'Assunta, Santa Maria Assunta, chì oghje domina u paese è l'hà rimpiazzata in questa funzione.


Surghjenti

Claudine Levie è Philippe Deltour, Corsica Romane Rapale : San Martinu · Geneviève Moracchini-Mazel, E chjese rumaniche di Corsica, 1967, t. 2, p. 256 · F. Michel è D. Pasqualaggi, Carta archeologica di a Gallia Corsica, 2013, p. 264


Apriremu in aprile 2027

À cinque minuti à pedi da a cappella. Preparemu una guida cumpleta di u Nebbiu per i nostri futuri ospiti: i sentieri, i paesi, e cappelle dimenticate è i migliori tempi per esse quì.

 
 
 

Comments


bottom of page